Cum se fac stirile

Se spune ca ziarele care apar peste noapte cu stiri din Alba - de exemplu - sunt ziare care nu prea au continut calitativ. Se mai spune si ca portalurile sunt de cele mai multe ori facute numai pentru oamenii care nu au timp, oamenii grabiti si blogurile de asemenea. Asta pentru ca cuprind stiri scurte, opinii, sugestii, concluzii la anumite probleme - la fel de scurte.

Pe de alta parte insa - cam asta este si calitatea de baza a unei sitiri - si anume sa fie scurta. daca dorim ceva mai amplu atunci cautam reportaje de atmosfera, reportaje de evenimente, editoriale si asa mai departe. Omul grabit citeste doar stirile cu titluri „incitante”. De exemplu, o stire cu titlul „Primarul din Alba Iulia si porumbeii” nu va atrage multi cititori grabiti; in schimb alt titlu - ca, de exemplu, „Porumbeii s-au gainatat pe primarul general Chirtoaca” - va fi citit, cu siguranta, chiar daca utilizatorul grabit risca sa scape trenul sau avionul, iar daca este in metrou cu atat mai bine. <> ne spune timpul.md - o publicatie care se respecta. 

Pe de alta parte insa avem si continutul, care de cele mai multe ori este mai sarac, insa daca exprima ceea ce vrea publicul sau ceea ce “agata” publicul atunci obiectivul principal este atins.

Ce trebuie sa folosesti cand concepi un text jurnalistic audio vizual

Mai ales atunci cand vorbim despre materialele destinate emisiunilor de stiri, nu vom folosi cuvinte si expresii complicate, greu de pronuntat, cuvinte nefamiliare sau termeni tehnici, de specialitate. Acestea ar ingreuna intelegerea textului de catre o parte a telespectatorilor. Dintre doua sinonime se va prefera cuvantul mai scurt. Se recomanda evitarea neologismelor atunci cand exista variante echivalente, mai cunoscute, in limba romana. Intr-o stire difuzata de un post local de televiziune, privind pericolul trichinelozei, se vorbea despre „sacrificarea suinelor” si se amintea faptul ca boala „poate fi letala”.

Cati dintre telespectatori stiu ca prin „suine”, termen de specialitate, sunt desemnati „porcii”? Aceasta exprimare „eleganta”, „frumoasa” este pretioasa, dar cu totul nepotrivita in context. Pe de alta parte in posturile de radio locale, de exemplu, radio Aiud, daca facem un studiu atent, vom observa ca se va prefera timpul prezent daca acesta se potriveste cu continutul informatiei. Se va utiliza diateza activa, nu cea pasiva, ori de cate ori este posibil. Subiectul si predicatul vor fi cat mai apropiate, evitandu-se apozitiile. Tot in cadrul unor stiri de radio Aiud, vom observa ca se utilizeaza cat mai putine pronume, deoarece exista riscul sa nu fie limpede la cine se refera ele si, astfel sa apara neclaritati. Cand vorbim despre expresii celebre – redate in original, multe in latina – acestea constituie si ele o tentatie, prin iluzia ca, in felul acesta, comentariul va primi o nota mai distinsa. Fie ca sunt dintre cele mai cunoscute, cum ar fi „pro domo”, „sine die”, „sine qua non” etc sau mai putin folosite, ele reduc accesibilitatea mesajului.

Totusi, fiecare post de televiziune are propriile reguli si conventii privind scrierea (grafierea) unui text. Ele au drept scop preintampinarea dificultatilor in lectura iar in meseria sa - tanarul jurnalist trebuie sa le cunoasca si sa le adopte, avand in vedere ca aceasta este o conditie a integrarii sale intr-un sistem concret de productie.

O fapta buna

Femeia care trecuse pe linga mine in dimineata aceea avea un sac de plastic urias in spate. Mergea incet, girbovita, tragind cu ochii la trecatorii din jur. La un moment dat ochii nostri se intilnira. Tin minte ca ii zimbisem, imi zimbise se ea, iar intre noi se stabilise o oarecare intimitate. „Ce ai in sac? o intrebasem, asa, intr-o doara.” Sticle de plastic, raspunse ea fara sa ezite. Le string de prin gunoaie, apoi la vind! Am trei guri de hranit!

Mi se facuse mila de ea si am chemat-o la mine acasa sa-i dau si eu un sac de sticle, pe care, din comoditate, le adunasem intr-un colt, pe balcon. Ochii ii stralucira de bucurie si se luase incet dupa mine. Ii deschisesem usa si o poftisem inauntru ( pe atunci sedeam undeva intr-un bloc, la parter ). Cind trecuse pe linga mine, observasem ca nu era urita deloc, era neingrijita, nespalata, de parca ar fi dormit intr-un cos de gunoi.” Ai casa? o intrebasem in drum spre balcon.” Nu, zise, mi-a luat-o banca demult! Traiesc si eu pe unde apuc!” Ultima femeie care statuse vreo trei luni cu mine, plecase intr-o buna zi, fara sa-si ia lucrurile. Si in clipa aceea mi-a trecut prin minte sa i le dau ei. „Nu vrei sa faci o baie? ii zisem direct. Facuse ochii mari. „As face, spuse nerezistind tentatiei. Nici nu mai tin minte de cind n-am facut!”. O condusesem spre baie si o ajutasem sa se dezbrace ( fara ca lucru acesta s-o jeneze citusi de putin!), in timp ce apa fierbinte curgea in cada cu un zgomot infundat. Nu arata deloc rau ( ere ca o perla invelita intr-o cirpa murdara). O lasasem sa intre in cada, retregindu-ma in sufragerie unde erau hainele abandonate de fosta mea prietena, Lucia. Dupa vreo zece minute, ( constatind ca nu eram prin preajma), iesise din cada si pornise in cautarea mea, invelita intr-un prosop. Cind daduse cu ochii de mine si vazuse teancul de haine se bucura ca un copil. „Sint pentru mine? exclamase neputind sa se abtina. Nici nu mi-ar fi trecut prin gind! Barbatii de unde vin eu n-au maniere, nu vor decit sa ti-o traga! De multe ori nici nu te-ntreaba! Sar, pur si simplu, pe tine!”

O spune cu durere in glas, rememorind, probabil, intimplari neplacute.” Ti le dau pe gratis! ii raspunsesem intr-un tirziu, dupa ce femeia se imbracase co pareche de yegari si o rochita de-a Luciei, care-i venira perfect.. Si nu-mi trece prin cap sa ti-o trag cu japca, desi esti aproape goala. Am vrut sa fac o fapta buna! Nimic mai mult!