Pentru majoritatea oamenilor un drum la farmacie este o treaba banala, dar in cazul meu a devenit o adevarata piesa de teatru fiecare dum dupa aspirina.
Totul a inceput cand le farmacia de la colt, cea din lantul mult cantat si laudat de cuplu umoristic nemuritor Stela si Arsinel s-a imbogatit cu o noua asistenta vanzatoare - ii voi spune Mercal.
Fiecare intalnire cu Mercal este o adevarata simfonie de politete si placere socio-culturala! Cand am cunoscut-o pe Mercal vroiam sa cumpar picaturi pentru nas si ibuprofen, in posesia carora am intrat dupa ample detalieri ale simptomelor racelii. Atat de ample incat a trecut jumatate de ora pana cand Mercal s-a lamurit ca am nevoie de produse.
A doua intalnire, cu ocazia unei liste de cumparaturi mai lunga, evident, a durat mai mult.
Eu - Buna ziua, va rog sa-mi dati 5 seringi, manusi chirurgicale, un pachet de vata si o cutie de Aspenter.
M - La ce folositi seringile?
Eu - (...??? WTF???) Trebuie sa ii dau pisicii un medicament sub forma de sirop.
M - Mergeti la veterinar cu ea.
Eu - Am fost, veterinarul i-a facut schema de tratament si mi-a spus cum sa i le dau.
M - Nu pot sa va dau seringi, ca nu stiu eu daca nu le folositi pentru altceva. (Ma priveste suspicios, cu aluzie la varsta mea aparent mica.)
Eu (rad) - Nu ma droghez, le folosesc la ce am spus.
M (foarte serioasa) - Nu pot sa va dau.
Eu - Bine, dati-mi restul produselor. (Oare daca aveam o ruda internata in spital si ma trimitea asistenta sa cumpar seringi, cum se practica in spitalele noastre, ce faceam?) Inainte sa gasesc un raspuns la intrebarea pe care mi-o pusesem in gand, Mercal ma surprinde din nou:
M - Sa stiti ca nu trebuie sa puneti vata peste absorbant.
Eu (socata) - A.. poftim?
M - Absorbantele isi fac treaba asa cum sunt, nu trebuie sa folositi vata ca sa…
Eu - Stiu la ce folosesc absorbantele, dar nu asta vreau sa cumpar! Deja ma abtineam cu greu sa nu o omor pe Mercal.
M - Aspenter de ce luati?
Eu - Nu am nevoie de reteta pentru el.
M - Da, dar trebuie sa vi-l recomanda un medic.
Eu - Da, nu il iau de placere.
M - Cine vi l-a dat?
Eu - Doamna, daca nu vreti sa-mi dati ce v-am cerut chemati o colega. Am intarziat deja la lucru.
M - Nu va dau medicamente fara prescriptia unui medic, ca faceti altceva cu ele! Mai ales ca ati cerut seringi!
Asa am plecat cu mana aproape goala, dar nervii intinsi la maxim de la farmacie. Probabil Mercal a sughitat toata seara, toate cele 2 ore cat mi-a luat sa gasesc alta farmacie deschisa in acea zi dupa ce am terminat munca.
A treia oara a fost o intalnire la fel de interesanta, eu avand o reteta care includea un antibiotic si convingerea ca, de data asta, nu voi mai fi nevoita sa merg la o alta farmacie. Gresit! Dupa ce Mercal a examinat cu atentie reteta, a inceput destractia:
M - De ce v-a dat antibiotic?
Eu - Habar n-am! Mama lui de medic, cu studiile lui cu tot, indrazneste sa ma trateze! Pff!
Mercal impasibila imi cere buletinul. E clar ca nu are simtul umorului…
M - Aveti 18 ani?
Eu - Nu stiu, buletinul ce zice?
Dupa ce supravietuiesc unor priviri ucigatoare aruncate de Mercal, scap cu tot ce aveam pe reteta si un zambet larg pe sub nasul rosu ca focul. Dar si-a luat revansa cu varf si indesat a patra oara, cand Mercal si-a aratat muschii ei de neica-nimeni si a reusit sa ma trimita inapoi la medicul de familiepe motiv ca reteta era gresita: medicul isi tiparise (!!!) gresit numele. Inutil sa mai spun ca medicul nu a fost incantat sa ma vada…
1-0 pentru Mercal. Dar ultima data cand ne-am “confruntat” Mercal a primit o lectie pe care nu o va uita usor. :) In discutie era tot o reteta, valabila timp de 6 luni, iar Mercal a decis ca poate da medicamentele doar titularului, o singura data.
Eu - Am reteta, aveti datele buletinului meu, care este problema?
M - Sa vina titularul, altfel nu discut! Sunt medicamente care dau dependenta, nu se iau dupa ureche!
Eu - Dau dependenta? Ce substanta are primul medicament? Mercal tace socata.
Eu - Ascult! Inca tace.
Eu - Am inteles! Habar nu aveti! Sa va spun eu! A urmat o lectie-fulger de farmacologie, la sfarsitul careia Mercal se uita in jos si tacea.
Eu - Bun, acum ca ati aflat, dati-mi medicamentele de pe reteta! Mercal imi da medicamentele si imi cere buletinul, pe care il schimbasem recent, moment in care se reiau discutiile.
M - Nu este buletinul dvs, nu va pot da medicamentele!
Eu - Poftim?! Cum sa nu fie buletinul meu?
M- Are alta serie si alt numar fata de ce am eu in calculator. Cum sa stiu eu cine sunteti?
Eu - Logic, asta este nou! Vedeti ca CNP-ul este acelasi, asa stiti cine sunt, nu?
2-0 pentru mine, dupa doua runde! Dar nu s-a terminat.
M - Reteta v-o retin.
Eu - Din moment ce este valabila jumatate de an, o retin eu, nu dvs!
M - Nu se poate! Vorbiti cu medicul, sa nu va mai faca retete pe mai multe luni ca nu sunt valabile!
Ii dau telefonul meu lui Mercal:
- Sunati-o pe doamna doctor si spuneti-i! Este in concediu in Austria, se va bucura sa fie trasa la raspundere de un asistent vanzator, asa o somitate in domeniu. Mai ales ca ea este doar o amarata de profesor doctor!
Finalul meciului: sah mat pentru mine :)
Totul a inceput cand le farmacia de la colt, cea din lantul mult cantat si laudat de cuplu umoristic nemuritor Stela si Arsinel s-a imbogatit cu o noua asistenta vanzatoare - ii voi spune Mercal.
Fiecare intalnire cu Mercal este o adevarata simfonie de politete si placere socio-culturala! Cand am cunoscut-o pe Mercal vroiam sa cumpar picaturi pentru nas si ibuprofen, in posesia carora am intrat dupa ample detalieri ale simptomelor racelii. Atat de ample incat a trecut jumatate de ora pana cand Mercal s-a lamurit ca am nevoie de produse.
A doua intalnire, cu ocazia unei liste de cumparaturi mai lunga, evident, a durat mai mult.
Eu - Buna ziua, va rog sa-mi dati 5 seringi, manusi chirurgicale, un pachet de vata si o cutie de Aspenter.
M - La ce folositi seringile?
Eu - (...??? WTF???) Trebuie sa ii dau pisicii un medicament sub forma de sirop.
M - Mergeti la veterinar cu ea.
Eu - Am fost, veterinarul i-a facut schema de tratament si mi-a spus cum sa i le dau.
M - Nu pot sa va dau seringi, ca nu stiu eu daca nu le folositi pentru altceva. (Ma priveste suspicios, cu aluzie la varsta mea aparent mica.)
Eu (rad) - Nu ma droghez, le folosesc la ce am spus.
M (foarte serioasa) - Nu pot sa va dau.
Eu - Bine, dati-mi restul produselor. (Oare daca aveam o ruda internata in spital si ma trimitea asistenta sa cumpar seringi, cum se practica in spitalele noastre, ce faceam?) Inainte sa gasesc un raspuns la intrebarea pe care mi-o pusesem in gand, Mercal ma surprinde din nou:
M - Sa stiti ca nu trebuie sa puneti vata peste absorbant.
Eu (socata) - A.. poftim?
M - Absorbantele isi fac treaba asa cum sunt, nu trebuie sa folositi vata ca sa…
Eu - Stiu la ce folosesc absorbantele, dar nu asta vreau sa cumpar! Deja ma abtineam cu greu sa nu o omor pe Mercal.
M - Aspenter de ce luati?
Eu - Nu am nevoie de reteta pentru el.
M - Da, dar trebuie sa vi-l recomanda un medic.
Eu - Da, nu il iau de placere.
M - Cine vi l-a dat?
Eu - Doamna, daca nu vreti sa-mi dati ce v-am cerut chemati o colega. Am intarziat deja la lucru.
M - Nu va dau medicamente fara prescriptia unui medic, ca faceti altceva cu ele! Mai ales ca ati cerut seringi!
Asa am plecat cu mana aproape goala, dar nervii intinsi la maxim de la farmacie. Probabil Mercal a sughitat toata seara, toate cele 2 ore cat mi-a luat sa gasesc alta farmacie deschisa in acea zi dupa ce am terminat munca.
A treia oara a fost o intalnire la fel de interesanta, eu avand o reteta care includea un antibiotic si convingerea ca, de data asta, nu voi mai fi nevoita sa merg la o alta farmacie. Gresit! Dupa ce Mercal a examinat cu atentie reteta, a inceput destractia:
M - De ce v-a dat antibiotic?
Eu - Habar n-am! Mama lui de medic, cu studiile lui cu tot, indrazneste sa ma trateze! Pff!
Mercal impasibila imi cere buletinul. E clar ca nu are simtul umorului…
M - Aveti 18 ani?
Eu - Nu stiu, buletinul ce zice?
Dupa ce supravietuiesc unor priviri ucigatoare aruncate de Mercal, scap cu tot ce aveam pe reteta si un zambet larg pe sub nasul rosu ca focul. Dar si-a luat revansa cu varf si indesat a patra oara, cand Mercal si-a aratat muschii ei de neica-nimeni si a reusit sa ma trimita inapoi la medicul de familiepe motiv ca reteta era gresita: medicul isi tiparise (!!!) gresit numele. Inutil sa mai spun ca medicul nu a fost incantat sa ma vada…
1-0 pentru Mercal. Dar ultima data cand ne-am “confruntat” Mercal a primit o lectie pe care nu o va uita usor. :) In discutie era tot o reteta, valabila timp de 6 luni, iar Mercal a decis ca poate da medicamentele doar titularului, o singura data.
Eu - Am reteta, aveti datele buletinului meu, care este problema?
M - Sa vina titularul, altfel nu discut! Sunt medicamente care dau dependenta, nu se iau dupa ureche!
Eu - Dau dependenta? Ce substanta are primul medicament? Mercal tace socata.
Eu - Ascult! Inca tace.
Eu - Am inteles! Habar nu aveti! Sa va spun eu! A urmat o lectie-fulger de farmacologie, la sfarsitul careia Mercal se uita in jos si tacea.
Eu - Bun, acum ca ati aflat, dati-mi medicamentele de pe reteta! Mercal imi da medicamentele si imi cere buletinul, pe care il schimbasem recent, moment in care se reiau discutiile.
M - Nu este buletinul dvs, nu va pot da medicamentele!
Eu - Poftim?! Cum sa nu fie buletinul meu?
M- Are alta serie si alt numar fata de ce am eu in calculator. Cum sa stiu eu cine sunteti?
Eu - Logic, asta este nou! Vedeti ca CNP-ul este acelasi, asa stiti cine sunt, nu?
2-0 pentru mine, dupa doua runde! Dar nu s-a terminat.
M - Reteta v-o retin.
Eu - Din moment ce este valabila jumatate de an, o retin eu, nu dvs!
M - Nu se poate! Vorbiti cu medicul, sa nu va mai faca retete pe mai multe luni ca nu sunt valabile!
Ii dau telefonul meu lui Mercal:
- Sunati-o pe doamna doctor si spuneti-i! Este in concediu in Austria, se va bucura sa fie trasa la raspundere de un asistent vanzator, asa o somitate in domeniu. Mai ales ca ea este doar o amarata de profesor doctor!
Finalul meciului: sah mat pentru mine :)
am vrut sa pun ceva pe blogul personal, cu titlul "aventuri la farmacie" :D si-am avut surpriza ca, dand cautare, totusi, sa vad daca mai trec si altii prin diverse incercari din astea, am descoperit, nu cu placere, ca nu e de bine ce se intimpla, dar am citi t cu placere textul, m-am amuzat si urmeaza sa ma defulez si eu, pe blogul meu, na! ca romanul s-a nascut...
RăspundețiȘtergere