Arata-le Romania ta!

Ne plangem mereu de faptul ca Romania nu este promovata, ca Ministerul Turismului cheltuie bani degeaba, pentru ca rezultatele nu se vad, insa pierdem din vedere un lucru esential: brandul de tara se face si prin word-of-mouth, nu numai prin participarile Romaniei la targurile internationale de turism. Cu alte cuvinte, este mai importanta experienta personala a strainilor veniti aici, decat pozele frumoase dintr-un catalog. Te-ai intrebat vreodata ce i-ai spune unui strain daca te intreaba cum este Romania? Ai putea sa ii spui ca e frumoasa? Ca e intersanta? Ca Bucurestiul este un oras animat, ca unele dintre cele mai ieftine hoteluri dintr-o capitala europeana sunt hotelurile din Bucuresti, potrivit barometrului preturilor hoteliere, dar si ca acestea nu sunt numai ieftine, ci ofera si conditii excelente? Le-ai putea vorbi despre mancarea noastra traditionala care nu te lasa sa te ridici de la masa, despre Centrul Vechi din Bucuresti care este gata de distractie in orice moment? Te-ai intrebat vreodata ce scrie intr-un ghid Bucuresti si daca nu cumva un ghid uman nu ar fi de o mie de ori mai eficient decat un ghid clasic, tiparit? Ai intrat vreodata pe un forum de calatorii si te-ai oferit voluntar sa plimbi vreun strain care vine in Romania, sa ii arati tu ce poate vedea mai frumos aici, sa il introduci un pic mai mult in ce inseamna cultura noastra? Te-ai oferit vreodata sa dai sfaturi despre cazare hoteluri, sa faci tu un research in locul unui strain, aratandu-i astfel ospitalitatea noastra cu care ne mandrim atat de mult?

Stiu ce vei zice, ca strainii oricum nu ar veni, pentru ca infrastructura noastra e la pamant, avem locuri minunate, dar se ajunge extrem de greu la ele, avem si oameni de proasta calitate si pe acestia nu ai cum sa ii maschezi etc. Da, este adevarat, dar nu cumva orice tara are problemele ei, nu cumva in orice tara gasesti oameni si oameni? Orice tara are bubele ei, numai ca unii stiu cum sa le acopere, stiu cum sa nu le scoata in fata si stiu cum sa fluture prin fata ceea ce ei au mai bun, nu ceea ce au mai rau, asa cum facem noi. Gandeste-te un pic la asta si cred ca ar fi timpul sa atragem si noi turisti, sa ii cazam in hotelurile noastre, sa ii punem la masa cu noi si sa le povestim despre o Romanie facuta din oameni destepti, frumosi, cu valori si traditii cum numai aici se gasesc.

Femeia de pe trecerea de pietoni

Astăzi în timp ce mergeam spre serviciu pe fereastra autobuzului am văzut pe trecerea de pietoni o femeie care mi-a atras atenţia. Trecea în grabă şi era gârbovită de ani. În mâini ducea două sacoşe care păreau plumbuite. Se chinuia să le tragă după ea sub povara greutăţii lor. O priveam cu mare interes, nu ştiu de ce. Probabil pentru că mă gândeam la mine şi la faptul că fiecare dintre noi îşi poartă poverile prin viaţă exact ca femeia aceea, încercând să treacă cât mai repede pe trecerea de pietoni pentru a ajunge pe cealaltă parte a străzii.

Noi trebuie totuşi să luăm în calcul că în partea cealaltă a străzii nu ajungem niciodată cu sacoşele pline. Nu ştiu ce purta în ele, cu siguranţă cumpărături pentru sărbători iar graba ei de a ajunge mai repede m–a făcut să mă gândesc pentru o clipă la cât de repede vrem să trecem peste unele momente ca şi cum ele nu ar face parte tot din viaţa noastră.

În goana zilnică, ne cărăm bagajele uitând că avem limite omeneşti, însă fără limite spirituale şi sufleteşti.